"What is love? The total absence of fear, said the Master.
What is it we fear? Love, said the Master."

marți, 17 decembrie 2013

Ceva caută ceva

Mă regăsesc în aceste versuri.

Ceva caută ceva. ionutcaragea.ro


Ceva din mine caută singurătatea, ceva caută oamenii.
Bine că am ce alege.
Ceva din mine caută lumina, ceva caută întunericul.
Bine că pot arde, bine că mă pot stinge.
Ceva din mine caută liniştea, ceva caută larma.
Bine că există cuvântul.
Ceva din mine caută moartea, ceva caută nemurirea.
Bine că există cerul.
Ceva din mine caută ceva din tine.
Bine că există iubirea.
Ceva din mine caută adevărul, ceva caută minciuna.
Bine că există cugetul.
Ceva din mine caută totul, ceva caută nimicul.
Bine că există ceva care caută ceva.
Ceva din mine caută suferinţa, ceva caută alinarea.
Bine că există lacrima.
Ceva din mine caută fericirea.
Bine că există speranţa.
Ceva din mine caută agonia, ceva caută extazul.
Bine că mai pot să respir.
Ceva din mine îl caută pe Dumnezeu, ceva îl caută pe diavol.
Bine că am în cine să cred şi de cine să mă lovesc.
Ceva din mine caută uitarea, ceva caută amintirea.
Bine că mai există visele.
Ceva din mine caută o secundă, ceva caută un minut,
Ceva caută o oră, ceva caută o zi, ceva caută o lună,
Ceva caută un an, ceva caută o viaţă,
Ceva caută mereu ceva.

Ionuţ Caragea din Absenţa a ceea ce suntem




duminică, 20 octombrie 2013

Cunoaștere și semi-cunoaștere

          Patru broaște stăteau pe un buștean aflat la marginea unui râu. Deodată, buștenul fu prins de curent și alunecă ușor în josul râului. Broaștele erau încântate pentru că niciodată până atunci nu mai plutiseră pe apă.
          După un timp, prima broască a spus: „Acesta este într-adevăr cel mai minunat buștean. Se mișcă de parcă ar fi viu. N-am mai văzut un astfel de buștean până acum.”
        Atunci a doua broască zise: „Nu, prietene, bușteanul ăsta este ca oricare altul și nu se mișc ă singur. Râul este cel care curge spre mare ducându-se pe noi și bușteanul cu el.”
        Și a treia broască spuse: „Nu se mișcă nici bușteanul, nici râul. Mișcarea este doar în mintea noastră. Fiindcă fără gândire nimic nu se mișcă.”
       Și cele trei broaște au început să se certe în legătură cu ce se mișcă și ce nu. Certa crescu  înfierbântându-se tot mai tare, dar ele nu puteau ajunge la o înțelegere.
         Atunci s-au întors spre cea de-a patra broască, care în tot acest timp ascultase cu atenție dar păstrându-și calmul, și i-au cerut părerea.
         A patra broască zise: „Fiecare din voi are dreptate, și nici una nu greșește. Mișcarea este și a bușteanului, și a apei și a gândului nostru.”
           Și cele trei broaște deveniră foarte furioase pentru că nici una din ele nu era gata să admită că ceea ce spusese ea nu era adevărul adevărat, și că celelalte două nu greșișeră pe de-a-ntregul.
            Atunci se întâmplă un lucru ciudat. Cele trei broaște s-au unit și au împins-o pe ce-a de-a patra de pe buștean în râu.
               

         

duminică, 6 octombrie 2013

Kahlil Gibran - Prietenul

Din Kahlil Gibran - Darul iubirii

Prietenul

           Prietene, eu nu sunt ceea ce par a fi; aparența e numai un veșmânt ce-l port, veșmânt țesut cu grijă, care mă ține la adăpost de întrebările tale, iar pe tine te apără de neîngrijirea mea.
          Eul din mine, prietene, locuiește în casa tăcerii și acolo va rămâne mereu, nebănuit, de neatins.
          N-aș vrea să te încrezi în ce îți spun, nici să te-ncrezi în cele cele fac - căci vorbele-mi nu-s decât propriile-ți gînduri glăsuite, iar faptele-mi nu-s  decât propriile-ți speranțe aievea.
Când tu spui Vântul bate înpre Răsărit, eu spun: „Desigur că bate înspre Răsărit”, căci eu nu vreau să stii că mintea mea nu zabovea-n văzduh ci-n largul mării. Tu nu poți să înțelegi gândurile care îmi rătăcesc pe mare, dar nici nu vreau să te-nvăț să le înțelegi, căci singur vreau să fiu în largul mării.
       Iar când la tine-i zi, la mine este noapte chiat=r dacă șie ăți vorbesc despre lumina amiezii ce dansează pe vârfurile dealurilor și despre umbra purpurie ceare se furișează printre voi; cci tu nu poți să auzi  cântecele ăntunecării mele, nici să îmi vezi aripile răzbătând spre stele - iar eu n-am să te-nvăț s-auzi și nici să vezi acestea. Singur doresc să fiu în noapte.
      Când tu te-nalți spre al tău Rai, eu mă cobor spre Iadul meu - iar când mă strigi de peste hăul cel fără de margini și mă numești „prieten și fârtat” eu îți răspund numindu-te, la rându-mi, „prieten și fârtat”, căci nu voi lăsa să îmi vezi Iadul a cărui flacără ți-ar arde ochiul și-al cărui fum ți-ar umple nările. Eu țin prea mul la Iadul meu ca să te las să-l vizitezi și tu. Singur doresc să fiu în Iad.
      Tu iubești Adevărul, Frumusețea și Dreptatea, iar eu, ca să își fac pe plac, îți spun că își împărtășesc iubirea. Dar în adâncul inimii mele iau în derâdere visurile tale.Totuși nu am să-ți râd în față; voi râde numai eu.
       Prietene, ești bun, prevăzător și înțelept; tu ești perfecțiunea însăși, iar eu, la rându-mi, își vorbesc cu înțelepciune și luare-aminte. Dar eu pe dinăuntru-s dezbinat.Și singur voi rămane în dezbinarea mea.
      Prietene, tu nu ești al meu prieten, dar nu știu cum să te fac să înțelegi. Calea mea nu-i și a ta, și totuși mergem împreună, mână în mână.