"Escrocul sentimental", în orig. El Canalla sentimental este un roman scris de Jaime Bayly. Atât în carte, cât și în realitate autorul este jurnalist și realizator de emisiuni tv, de interviuri în mod special. Romanul este scris la persoana I, autorul însuși fiind personajul principal. Îmi place mult stilul de scris al autorului, atitudinea sa ironică, umorul, inteligența. Tot de Jaime Bayly, am mai citit și "Pe neașteptate, un înger".
Provocator, lenes, romantic, autodistructiv, contradictoriu, infidel,
vanitos, frivol, cochet, seducator si o adevarata canalie. Acesta este Jaime Bayly, un scriitor marcat de un echilibru tensionat.
Fragment din carte:
"Sunt agnostic, dar spun rugăciuni când călătoresc cu avionul. Sunt optimist, dar nu mă aștept la nimic bun.Sunt materialist, dar nu-mi place să fac cumpărături. Sunt pacifist, dar îmi place să văd oameni bătându-se. Sunt leneș, dar perseverent. Sunt romantic, dar dorm singur. Sunt amabil, dar insuportabil. Sunt onest, dar mitoman. Sunt curat, dar miros urât. Ma iubesc, dar sunt autodistructiv. Sunt incoruptibil, dar dau mită. Sunt narcisist, dar am impulsuri sinucigașe. Țin regim de slăbire, dar mă îngraș în continuare. Sunt liberal, dar nu permit să se fumeze în preajma mea. Sunt libertin, dar nu-mi place sexul. Sunt libertar, dar nu știu ce înseamnă. Cred în democrație, dar nu-mi place să merg la vot. Cred în libera concurență, dar nu-mi place să concurez cu nimeni. Cred în importanța pieței, dar urăsc să merg la piață. Nu sunt bârfitor, dar cumpăr reviste de scandal. Sunt intelectual, dar nu sunt inteligent. Sunt vanitos, dar nu-mi tai firișoarele de pr care îmi ies din nas. Cred în superioritatea Occidentului, dar nu cunosc Orientul. Îmi iubesc părinții, dar nu-i văd cu anii. Îmi iubesc frații, dar nu știu unde locuiesc.Sunt înțelegător, dar nu știu să iert. Recunosc legile, dar prefer să le încalc. Sunt uma ist, dar nu cred în umanitate. Sunt timid, dar nu pudic. Sunt impudic, dar nu-mi place să umblu gol. Îmi place să economisesc, dar nu să merg la bancă. Sunt bisexual, dar asexuat. Îmi place să citesc, dar nu să mă citesc. Îmi place să scriu, dar nu să mi se scrie. Îmi place să vorbesc la telefon, dar nu și să sune telefonul. Cred în conviețuire, dar nu și în conviețuirea cu mine însumi. Sunt provocator, dar nu mă mai provoacă ideea de a fi astfel. Nu sunt bogat, dar am avere. Vorbesc despre viața mea privată, dar niciodată despre viața mea publică. Sunt coerent, dar inconsecvent. Nu cred în Dumnezeu, dar cred în Isus Christos singurul său fiu. Sunt frivol, dar în mod profund. Nu consum droguri, dar le duc dorul. Cred în dezincrimanarea avortului, dar mă doare. Nu îmi place să fumez marijuana, dar îmi place să fie fumată de cei din jurul meu. Sunt intolerant cu cei care nu mă tolerează. Îmi place arta, dar nu-mi plac muzeele. Mă plictisesc muzeele, dar îmi place să fiu văzut în ele. Nu îmi place să fiu furat, dar în schimb îmi place să mi se pirateze cărțile. Cred în dragostea la prima vedere, dar sunt miop. Îmi place să merg contra curentului, dar numai dacă acest lucru este în folosul contului meu curent. Sunt un scriitor prost, dar un om cumsecade. Sunt un om cumsecade, dar nu și atunci când scriu."
Se afișează postările cu eticheta carti nemira. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta carti nemira. Afișați toate postările
luni, 16 iulie 2012
sâmbătă, 17 septembrie 2011
Impotriva fericirii - Eric G. Wilson
Subtitlu: Elogiul melancoliei
Am ajuns dependenti de fericire si obsedati de beneficiile „gandirii pozitive”. Cand nu ne indopam cu pastile, citim studii care cauta neobosit fericirea, sau carti de self-help scrise de te-miri-cine despre cum poti ajunge la „o viata lipsita de griji”.
Dar cine spune ca trebuie sa fim fericiti? In Impotriva fericirii, savantul american Eric G. Wilson arata ca melancolia este un ingredient necesar al oricarei culturi vii. Ea este muza literaturii, a picturii si a muzicii, este forta pe care se sprijina ideile originale si trairile autentice. Vom alege un creier amortit cu Prozac sau un izvor al creativitatii care se hraneste din melancolie? E timpul sa ne eliberam de lanturile „gandirii pozitive” si sa acceptam tristetea noastra profund umana.
„Un eseu zvelt si dinamic, ce va starni cu siguranta controverse intr-o lume dominata de industria fericirii. Suntem obsedati de fericire, sustine Wilson, iar prescrierea generalizata de antidepresive este prima proba in acest proces. [...] Fara a «romanta depresia clinica», profesorul american arata cum melancolia este parte din orice cultura inovatoare, [...] iar meditatiile sale asupra marilor artisti, de la Melville la John Lennon, sunt tulburatoare.”Publishers Weekly.
miercuri, 17 august 2011
Robert Hopcke - Nimic nu e intamplator
Pornind de la evenimente reale, Robert Hopcke exploreaza rolul sincronicitatii in toate domeniile si momentele-cheie ale unei existente: in iubirile pe care le traim si in viata noastra profesionala, in vise si in viata spirituala, in boala si in preajma mortii.
"Sincronicitate" este termenul introdus de C. G. Jung pentru a desemna acele coincidente stranii pe care toti le traim uneori, acele serii de evenimente neobisnuite ce ne transforma in personajele unei povesti misterioase si pline de sens - povestea vietii noastre.
Robert H. Hopcke este psihoterapeut si director al Centrului de Studii Simbolice din SUA. Nimic nu e intamplator, cea mai importanta scriere a sa, a devenit un bestseller national.
Robert Hopcke - Nimic nu e intamplator
Alte carti asemanatoare sunt:
Ce au in comun teorema lui Bell, arhetipurile lui Jung, pisica lui Schrodinger si actele ratate freudiene?
Allan Combs Mark Holland - Sincronicitate In spatele evenimentelor se afla tesatura subtila a destinului
Credeti in coincidenta sau in hazard? Aceasta este intrebarea. Martin Plimmer si Brian King va vor oferi un raspuns in noua lor carte.
Laura Buxton, zece ani. In curtea casei sale, da drumul unui balon. La 140 de mile departare, balonul aterizeaza in curtea altei Laura Buxton, tot in varsta de zece ani.
Ian Stewart, matematician. La cateva momente dupa discutia despre sansele de a fi lovit de un meteorit... stiti deja ce se intampla.
Coincidenta? Sau hazard?
Lincoln a fost ales presedinte in 1860. Dupa exact o suta de ani, in 1960, Kennedy era ales presedinte. Ambii au fost preocupati de drepturile civile. Ambii au fost asasinati vinerea, in prezenta sotiei. Ambii au fost ucisi de un glont care le-a patruns in cap din spate. Lincoln a fost asasinat la teatrul Ford. Kenneth a fost ucis în vreme ce se afla într-un automobil Lincoln decapotabil fabricat de compania Ford.
Se joaca cineva cu viata noastra? Dumnezeu, poate? Destinul? Sau, asa cum sustin savantii, ni se ofera ocazia sa patrundem intr-un univers in care totul este interconectat, pe care, desigur, nu il intelegem?
Coincidenata sau hazard. Mic tratat de mare destin descrie cele mai uimitoare fenomene ale universului, care sfideaza orice probabilitate. De la parapsihologie pana la calculul probabilitatilor, de la trucurile cartoforilor la particulele subatomice, 250 de povesti absolut incredibile... dar cat se poate de reale.
"Sincronicitate" este termenul introdus de C. G. Jung pentru a desemna acele coincidente stranii pe care toti le traim uneori, acele serii de evenimente neobisnuite ce ne transforma in personajele unei povesti misterioase si pline de sens - povestea vietii noastre.
Robert H. Hopcke este psihoterapeut si director al Centrului de Studii Simbolice din SUA. Nimic nu e intamplator, cea mai importanta scriere a sa, a devenit un bestseller national.
Robert Hopcke - Nimic nu e intamplator
Alte carti asemanatoare sunt:
Ce au in comun teorema lui Bell, arhetipurile lui Jung, pisica lui Schrodinger si actele ratate freudiene?
Allan Combs Mark Holland - Sincronicitate In spatele evenimentelor se afla tesatura subtila a destinului
Credeti in coincidenta sau in hazard? Aceasta este intrebarea. Martin Plimmer si Brian King va vor oferi un raspuns in noua lor carte.
Laura Buxton, zece ani. In curtea casei sale, da drumul unui balon. La 140 de mile departare, balonul aterizeaza in curtea altei Laura Buxton, tot in varsta de zece ani.
Ian Stewart, matematician. La cateva momente dupa discutia despre sansele de a fi lovit de un meteorit... stiti deja ce se intampla.
Coincidenta? Sau hazard?
Lincoln a fost ales presedinte in 1860. Dupa exact o suta de ani, in 1960, Kennedy era ales presedinte. Ambii au fost preocupati de drepturile civile. Ambii au fost asasinati vinerea, in prezenta sotiei. Ambii au fost ucisi de un glont care le-a patruns in cap din spate. Lincoln a fost asasinat la teatrul Ford. Kenneth a fost ucis în vreme ce se afla într-un automobil Lincoln decapotabil fabricat de compania Ford.
Se joaca cineva cu viata noastra? Dumnezeu, poate? Destinul? Sau, asa cum sustin savantii, ni se ofera ocazia sa patrundem intr-un univers in care totul este interconectat, pe care, desigur, nu il intelegem?
Coincidenata sau hazard. Mic tratat de mare destin descrie cele mai uimitoare fenomene ale universului, care sfideaza orice probabilitate. De la parapsihologie pana la calculul probabilitatilor, de la trucurile cartoforilor la particulele subatomice, 250 de povesti absolut incredibile... dar cat se poate de reale.
Jean-Louis Fournier - Unde mergem, tati?
E o carticica speciala. Chiar mi-a ramas la suflet, m-a emotionat. Autorul scrie despre propriii sai copii handicapati. Si o face fara patos, straduindu-se sa ia distanta fata de drama prin care trece, cu un umor care i-a permis, fara indoiala, sa supravietuiasca.
Citind aceasta carte, realizezi ca totusi esti intr-o situatie buna (adica eu), si ca se putea si mai rau! Cu totii avem problemele noastre de zi cu zi, dar acest om nu stiu cum a gasit puterea de a exista in continuare. Si de fapt, sunt multe cazuri asemanatoare. De la aparitia sa, cartea a starnit numeroase controverse.
Citate
Sunt cei care spun: "Un copil handicapat e un dar ceresc". Si nu o spun in gluma. Sunt putini cei care au copii handicapati.
Cand primesti un astfel de dar, iti vine sa zici: "Oh, nu trebuia..."
Cand sunt singur in masina cu Thomas si Mathieu, mi se intampla uneori sa-mi treaca prin minte idei bizare. As cumpara doua sticle, una de `butangaz si una de whisky, si le-as goli pe amandoua.
imi spun ca, daca as avea un accident grav ar fi poate mai bin. Mai ales pentru sotia mea. Viata cu mine devine din ce in ce mai greu de suportat, iar copiii care cresc sunt din ce in ce mai dificili. Atunci inchid ochii si accelerez pastrandu-i inchisi cat mai mult timp posibil.
Cand mi se cere pe strada o donatie pentru copiii handicapati, refuz.
Nu indraznesc sa spun cam doi copii handicapati, ar crede ca imi arde de glume, degajat si surazator, imi ofer luxul de a spune "Pentru copiii handicapati, am dat deja".
Fiica mea, Maria, le-a povestiti colegelor ei de scoala ca are doi frati handicapati. Ele nu au vrut sa o creada.I-au spus ca nu e adevarat ca vrea sa se laude.
Jean-Louis Fournier - Unde mergem, tati?
Citind aceasta carte, realizezi ca totusi esti intr-o situatie buna (adica eu), si ca se putea si mai rau! Cu totii avem problemele noastre de zi cu zi, dar acest om nu stiu cum a gasit puterea de a exista in continuare. Si de fapt, sunt multe cazuri asemanatoare. De la aparitia sa, cartea a starnit numeroase controverse.
Citate
Sunt cei care spun: "Un copil handicapat e un dar ceresc". Si nu o spun in gluma. Sunt putini cei care au copii handicapati.
Cand primesti un astfel de dar, iti vine sa zici: "Oh, nu trebuia..."
Cand sunt singur in masina cu Thomas si Mathieu, mi se intampla uneori sa-mi treaca prin minte idei bizare. As cumpara doua sticle, una de `butangaz si una de whisky, si le-as goli pe amandoua.
imi spun ca, daca as avea un accident grav ar fi poate mai bin. Mai ales pentru sotia mea. Viata cu mine devine din ce in ce mai greu de suportat, iar copiii care cresc sunt din ce in ce mai dificili. Atunci inchid ochii si accelerez pastrandu-i inchisi cat mai mult timp posibil.
Cand mi se cere pe strada o donatie pentru copiii handicapati, refuz.
Nu indraznesc sa spun cam doi copii handicapati, ar crede ca imi arde de glume, degajat si surazator, imi ofer luxul de a spune "Pentru copiii handicapati, am dat deja".
Fiica mea, Maria, le-a povestiti colegelor ei de scoala ca are doi frati handicapati. Ele nu au vrut sa o creada.I-au spus ca nu e adevarat ca vrea sa se laude.
Jean-Louis Fournier - Unde mergem, tati?
Muriel Barbery - Eleganta ariciului
Din seria ce carti mi-am mai cumparat :) Cartea a aparut in 2009, dar am tot amanat sa mi-o cumpar, si mai bine am prins-o la reducere! Sunt mereu reduceri la Nemira. Am aflat ca s-a facut si un film dupa aceasta carte, film pe care sigur il voi cauta si vedea! http://www.imdb.com/title/tt1442519/
"Nimeni nu si-ar fi imaginat ca acest roman tandru, amuzant si filozofic, se va bucura de un asemenea succes. Pentru unii, este o combinatie intre Lumea Sofiei de Jostein Gaarder si saga familiei Malaussene de Daniel Pennac. Pentru altii, o versiune romanesca a filmului Fabulosul destin al lui Amelie Poulain. Oricum ar fi, cititorii nu-i pot rezista!" Le Monde
"Nimeni nu si-ar fi imaginat ca acest roman tandru, amuzant si filozofic, se va bucura de un asemenea succes. Pentru unii, este o combinatie intre Lumea Sofiei de Jostein Gaarder si saga familiei Malaussene de Daniel Pennac. Pentru altii, o versiune romanesca a filmului Fabulosul destin al lui Amelie Poulain. Oricum ar fi, cititorii nu-i pot rezista!" Le Monde
Abonați-vă la:
Postări (Atom)